Rețeaua. Mecanismul fake news, arma pe care Partidul o ține la tâmpla românilor

 

colaj-mecanismul-fake-news

„Oamenii vor înțelege, încet-încet, adevărul“, spunea miercuri, 15 februarie, într-un interviu la Radio România Actualități, Liviu Dragnea. Liderul PSD, președintele Camerei Deputaților și premierul de facto al României, singurul care știe programul de guvernare a țării – după cum a anunțat chiar el în momentul numirii cabinetului Grindeanu –, s-a dovedit nepregătit, în respectivul interviu, chiar pe subiectele sale preferate: programul de guvernare și teoria conspirației. Dar asta are puțină importanță, pentru că fraza de la început conține chintesența strategiei pe care o are actuala putere. Timp: de asta are nevoie PSD pentru a înlocui realitatea, adevărul faptelor, cu o realitate paralelă, adevărul propagandei.

După ani de evoluție și ajustări, mecanismul de intoxicare și manipulare a opiniei publice din România a ajuns la o formulă integrată, cu elemente interconectate care se alimentează și se susțin reciproc, generând un întreg univers fictiv. Este realitatea alternativă pe care politicienii o trag pe capul poporului român, în timp ce-l buzunăresc.

Dezinformarea și diversiunea sunt produse pe trei paliere – neoficial, semioficial și oficial – care comunică și se coordonează între ele, citându-se, furnizându-și reciproc materie primă și, astfel, credibilizându-se unele pe celelalte. Este un ping-pong cu minciunile care influențează segmentul de public prizonier al paradigmei efectelor puternice produse de mass-media.

Baza sistemului și palierul său neoficial o formează site-urile fantomă. Pornind de la constatarea dovedită statistic că majoritatea oamenilor dau foarte puțină atenție sursei de informare, reținând doar mesajul în forma sa simplificată, zeci de platforme online obscure, despre care nu se știe mai nimic – cine le deține, din ce sunt finanțate, identitatea celor care scriu textele –, au fost fabricate în ultimii patru ani. Numărul lor a explodat, literalmente, după invazia Rusiei în Crimeea. Aceste platforme online „anonime“ deversează în mediul virtual, în special prin intermediul Facebook, cantități impresionante de informații false și întrețin o paranoia a teoriilor conspirației.

alternative-news-multinationale

Alternative news, unul din site-urile marginale care au vânturat, în subsolul internetului, ideea că angajații multinaționalelor au fost scoși cu forța în stradă de patroni, pentru a sabota presupuse măsuri economice ale guvernului împotriva intereselor occidentale. Textul este copiat cuvânt cu cuvânt de pe site-ul bzi.ro.

 

Coincidență, tot conținutul acestor site-uri fantomă susține, direct sau subliminal, teza că prezența României în UE și NATO, precum și alianța cu SUA, ar fi nocive.

Tot coincidență, temele principale ale campaniei se suprapun peste cele ale propagandei cu care Rusia încearcă să influențeze opinia publică europeană și pe cea americană în direcția dorită de guvernul de la Moscova. Soroș, multinaționalele, capitalismul în general, dictatura Bruxelles-ului, homosexualii, vaccinurile, atacurile asupra creștinismului, străinii, chiar și migrația (fenomen aproape inexistent în România) au fost prelucrate pentru a da textură unei lumi populate de eroi negativi aflați la mii de kilometri depărtare și cu amenințări pe cât de improbabile, pe atât de dezbătute.

Acestora li s-au adăugat ingredientele cu specific local: serviciile secrete, „trădătorii“ care au vândut neamul Occidentului, transformarea României în colonie. Ca un amănunt interesant, fostul inamic numărul 1 fluturat în fața românilor, Traian Băsescu, a fost înlocuit cu succes de un altul, Klaus Iohannis, căruia i s-au „transplantat“ acuzațiile aduse precedentului președinte: că se folosește de servicii, că este aservit străinilor, că este corupt etc.

Palierul neoficial, al site-urilor anonime, neasumate și care poluează mediul online cu știri false, este folosit și pentru a testa temele gândite de consultanții israelieni Moshe Klughaft și Sefi Shaked. Cei doi specialiști în campanii new media au construit strategia PSD la alegerile din ultimii ani. Cu aceste site-uri se „pipăie“ opinia publică și se verifică succesul mesajelor, potențialul de viralizare și numărul de oameni care le-au citit. Cele care se observă că au avut succes în online, că „au prins“ la publicul-țintă, sunt apoi trecute mai departe, către palierele superioare de comunicare.

 

Acest segment al mecanismului nu are prea multă subtilitate. Nu căutați – pentru că nu veți găsi – nici scriitură deosebită, nici dovezi ale acuzațiilor formulate, nici criterii jurnalistice în redactarea bazaconiilor vânturate de misterioasa armată anonimă din online. Neasumate și nerevendicate de politicienii și partidele care le comandă și finanțează, textele de aici pot fi oricât de gogonate, limbajul n-are limită de violență, teoriile pot fi oricât de incredibile, atacurile la persoană oricât de abjecte. Poate părea grotesc, dar toate au rolul și publicul lor.

bzi-multinationalele

Articol-model de fake news pe bzi.ro. Sorin Pavelescu construiește un întreg text, plin de acuzații la adresa companiilor străine, pornind de la următoarea „sursă”: „Dupa discutii cu mai multi oameni de afaceri din marile orase ale tarii, a iesit la suprafata si motivul pentru care angajatii din multinationale au iesit la protestele impotriva Guvernului Sorin Grindeanu. In realitate, de fapt, acesti oameni au fost obligati sa iasa la proteste de patronii lor, care sunt disperati de faptul ca actualul guvern al Romaniei schima din temelii Codul Fiscal”. Nu este publicată nicio dovadă, nu se pronunță niciun nume, nu se dă niciun indiciu. Doar câteva propoziții vagi, imprecise, de la care se ajunge la „marea dezvăluire”.

Tot aici este deversat și conținutul video dubios, de cele mai multe ori contrafăcut – o altă latură a campaniilor „new media“ – care „confirmă“ diverse „bănuieli“, „zvonuri“, „informații“.
Pe lângă rolul de poligon de încercare, palierul neoficial îl are și pe acela de a prelua și populariza cât mai mult toate știrile negative despre adversarii politici. În mod neobișnuit, cei care finanțează campania au lărgit, în România, aria atacurilor și la adresa unor întregi categorii din populația țării. Este țintită, cu predilecție, clasa de mijloc, angajații firmelor private și, mai ales, ai firmelor străine, generația tânără.

Palierul semioficial al mașinăriei fake news constă în site-uri și ziare cu simpatii politice asumate sau cu patroni la vedere interesați să stopeze lupta anticorupție, în posturi de televiziune folosite drept oficine de propagandă, în activiști din eșaloanele doi și trei și chiar în lideri de partid și miniștri care se exprimă „pe surse“. Aceștia lansează propriile teze conspiraționiste și diversioniste, dar mai ales preiau temele testate în mediul online de site-urile din primul palier, pe care le promovează pe Facebook și mai ales din studiourile așa-ziselor posturi de știri, vizat fiind publicul offline (o parte din audiența TV nu este familiarizată cu Internetul).

sputnik-multinationale

Teza multinaționalelor care au scos oamenii în stradă a fost propagată și de site-urile propagandei rusești, precum sputnik.md

În zona aceasta intermediară activează și jurnaliști cunoscuți intrați, oficial sau nu, în simbria Puterii. Spre deosebire de amatorii din primul palier, mercenarii din presă fac dezinformare profesionistă și, adesea, își asumă ceea ce publică. Ei fac falsuri de calitate, ca la manual, știind foarte bine cum poate fi pus în slujba răului instrumentul numit mass-media. Lor li se adaugă agitatorii de la posturile TV prezentați, pe ecran, drept „moderatori“, „analiști“, „jurnaliști de investigație“ etc. Cu toții comentează, „dezbat“, dezvoltă temele care s-au dovedit de succes în primul palier și evenimente la zi reinterpretate în direcția stabilită la partid. Ei au rolul de a impune temele date pe agenda publică folosindu-se de notorietatea lor de oameni care apar „pe sticlă“, de care „a auzit lumea“ sau care ocupă sau au ocupat vreodată funcții publice. În sociologia opiniei publice, această operațiune se numește „modelul agendei“ – „agenda setting“.

În proporție covârșitoare, membrii eșalonului doi omniprezenți în studiourile TV se remarcă prin agresivitate și lipsa competențelor. Cei care prestează această muncă nu au o reputație de apărat, nu sunt specialiști în ceva – chiar dacă sunt prezentați astfel. Ei se impun publicului prin însăși calitatea de clienți ai studiourilor de filmare și nu prin pertinența intervențiilor – care adesea sund doar niște crize de isterie sau procese de intenție făcute țintelor fixate înaintea emisiunii.

Corul pestriț enumerat mai sus este uneori asurzitor, dar foarte important pentru o importantă categorie de public offline dependentă de TV. Această operațiune de influențare a telespectatorilor prin expunerea îndelungată, intensă și permanentă la mass-media se numește, în teorie, modelul cultivării și face parte din paradigma efectelor limitate. Descrierea din manual a rezultatului – oamenii „ajung să depindă (de mass-media) în cunoașterea mediului în care trăiesc, cât și în asimilarea unui mod de a gândi lumea înconjurătoare“ – poate fi ușor constatată în practică azi în România.

Ultimul etaj al construcției, palierul oficial, îl reprezintă politicienii de prim rang, demnitarii. Aceștia își asumă public, în declarații făcute la conferințe de presă sau de la tribuna Parlamentului, temele introduse inițial pe piață, prin primul palier, în urma strategiei de dezinformare stabilite chiar la partid. Liderii formațiunilor politice, miniștrii, parlamentarii „își arată îngrijorarea“, semnalează ce au aflat „din presă“, cer „organelor în drept“ să verifice, „solicită anchete“ și „lămuriri“ pe cale instituțională, creditând astfel în ochii publicului, de la înălțimea funcției, poveștile vânturate de propria lor mașinărie de propagandă. Limbajul este, în general (dar nu întotdeauna), ceva „mai spălat“ decât cel din palierele inferioare, vorbitorii mimând responsabilitatea și prudența. Mesajele, însă, converg.

rtv-multinationale

După ce a fost introdusă în agenda publică neoficial, prin intermediul site-urilor dubioase, știrea cu multinaționalele implicate în proteste a fost preluată de posturile TV afiliate la puterea politică și însușită de chiar președintele PSD, Liviu Dragnea. Al treilea om în stat (președintele Camerei Deputaților) „a auzit” că multinaționalele și-au îndemnat angajații să protesteze și „așteaptă informații” de la președintele comisiei de control al SRI, validând astfel – fără să-și asume vreo responsabilitate – „suspiciunile” că, de fapt, românii n-au protestat împotriva hoției, ci pentru că au fost obligați de străini.

Mecanismul descris mai sus este bine articulat și coordonat. Cele trei paliere comunică, alimentându-se reciproc, confirmându-se unele pe altele și furnizându-și materie primă. Se formează astfel un ecosistem al minciunii.

Sigur că temele și știrile false aruncate pe piață, ca și teoriile conspirației, nu rezistă la o sumară probă logică și sunt caraghioase în ultimă instanță. Cele mai multe din aceste teorii se bat cap în cap, în construcții aiuritoare. (Spre exemplu, conform propagandei care a funcționat exact după schema de mai sus – site-uri anonime, posturi TV, lideri politici –, sutele de mii de manifestanți anticorupție din țară au fost plătiți de un miliardar bătrân, ungur și evreu pe deasupra, angajați ai multinaționalelor scoși la ordin în stradă, după orele de program, agenți acoperiți ai serviciilor secrete și membri ai unor misterioase organizații eco-anarhiste.)

Dar acest tip de discurs paranoid nici nu li se adresează tuturor românilor. Conducătorii de azi ai României vorbesc exclusiv pentru urechile propriului electorat. Este o retorică de circuit închis, pentru un public foarte bine targetat și deja „dresat“ prin propagandă. Regăsim aici elemente din teoria glonțului magic a lui Melvin De Fleur (Teorii ale comunicării de masă), unde mass-media este un „declanșator infailibil de comportament social programat“, determinând „orientarea în direcția dorită a atitudinii și comportamentului publicului“.

Despre asta, însă, cu altă ocazie.