Etichete
E fără dubiu că structurile învinse duminică de societatea civilă îşi pregătesc contraatacul. În timp ce românii savurează încă victoria lui Klaus Iohannis, organizaţia care controlează România cu mână de fier se regrupează, iar
schimbarea iniţiată duminică printr-un efort colectiv atât de mare este în pericol. Societatea are tendinţa să-şi idealizeze preşedintele ales şi, în acelaşi timp, să creadă că lupta a fost deja câştigată. Ambele sunt fără acoperire: Klaus Iohannis nu e Neo din Matrix, iar actuala clasă dominantă se va bate până la capăt pentru putere.
Cum să transformi un om normal într-un supererou
Simpatia şi entuziasmul faţă de Iohannis, atât în ţară, cât şi în străinătate, cresc în progresie geometrică începând de duminică, pe măsură ce românii (şi străinii) realizează că au ales corect. Profesorul acesta cu o nevastă – la rându-i, profesoară – care merge pe jos la liceul unde predă chiar şi după ce a devenit prima doamnă a României, tipul înalt şi blond care până la 30 de ani a mers doar cu bicicleta, amator de teatru şi autor al nemaiauzitei fraze „decât să fiu mârlan, mai bine pierd“ e acum asaltat din toate părţile. Scriitorii, ziariştii şi politicenii îi adresează valuri de scrisori deschise gemând de sfaturi şi consideraţii, sportivii îl cheamă alături de ei, oamenii stau ore în şir la coadă pentru un autograf, mămicile îşi trimit copiii să-l atingă, cancelarul Germaniei anunţă că va sprijini România cu sfaturi şi fapte, America transmite că abia aşteaptă să lucreze cu guvernul său. Pe nesimţite, Iohannis şi-a pierdut statura de om, transformându-se într-un ideal.
Acesta e primul pericol. Românii aşteaptă de la acest sas serios, cu gândire practică, să facă tot ceea ce nu s-a făcut vreodată în această ţară: reforma sistemului politic, limitarea corupţiei, reducerea birocraţiei, creşterea nivelului de trai, atragerea investitorilor străini, ridicarea economiei şi câte şi mai câte. Iar noi, o dată în plus, suntem pe cale să aşteptăm salvarea de la erou, uitând să punem noi înşine umărul.
Euforia victoriei din 16 noiembrie, pe care ar trebui deja s-o uităm, ne împiedică să vedem că în realitate Klaus Iohannis, preşedintele ales, nu este un supererou, iar noi nu suntem într-un film regizat de fraţii Wachowski. Că acest primar e, de fapt, un începător neînţărcat în curvăsăria politică de la Bucureşti, fără relaţii în edificiul la vârful căruia a ajuns pe nepusă masă. Şi că, mai presus de orice, e singur (sau aproape singur) în faţa sistemului pe care l-a provocat deja.
În acest timp, suprastructura care conduce partidele politice din România s-a repliat deja. Analiza înfrângerii se va fi făcut acolo unde trebuie, iar măsurile n-au întârziat. Mai întâi au fost cele evazive, prin care sistemul evită coliziunea cu opinia publică. Demisiile de la Externe, votul din Parlament pentru ridicarea imunităţii unor deputaţi şi senatori anchetaţi pentru corupţie, aparenta pocăinţă, vacanţa premierului – toate sunt făcute cu scopul de a disipa presiunea străzii şi a exponentului său, preşedintele Iohannis. Trageri de timp, eschive menite să domolească apetitul pentru schimbare devenit periculos duminică seară.
Primele semne ale contraofensivei
Acum ceaţa din 16 noiembrie s-a risipit şi vedem că dincolo, în cealaltă tabără, rândurile s-au strâns la loc. „Să nu crezi că faci ce vrei tu în partid“, spune Ion M. Ioniţă că i-au replicat baronii PNL lui Iohannis marţi, când acesta a cerut eliminarea corupţiei din organizaţie. În Camera Deputaţilor, reforma sistemului de vot a fost amânată pe termen nelimitat. Preşedintele încă în funcţie refuză revocarea ambasadorilor din ţările unde românii au fost împiedicaţi să voteze şi bătuţi de poliţie. Sunt semnele că această formă hibridă de putere, jumătate mafie – jumătate politică, a reluat lupta. În paralel a şi început munca de demolare a credibilităţii noului preşedinte, iar burtierele de la Antena 3 şi România TV confirmă noul ordin de luptă pe unitate. Pentru a îndrepta „eroarea“ din 16 noiembrie, e nevoie în primul rând ca Iohannis să piardă susţinerea societăţii civile care l-a propulsat şi, în acest moment, îl apără. Iar munca se face după toate regulile scrise la manual. Campania a început şi în perioada următoare vom afla grozăvii câte-n lună şi-n stele despre noul preşedinte. Exact ca la carte. „Obiectivele diversiunii sunt triple. Diferenţierea lor nu poate fi decât didactică, deoarece în fapt ele se sprijină şi se completează reciproc. Aceste obiective sunt: 1. Demoralizarea naţiunii vizate şi dezintegrarea grupurilor ce o compun; 2. Discreditarea autorităţii, a apărătorilor, funcţionarilor şi oficialităţilor acesteia; 3. Neutralizarea maselor pentru a împiedica orice intervenţie spontană generală în favoarea ordinii existente în momentul ales pentru preluarea nonviolentă a puterii de către un mic grup minoritar.
Aceste scopuri sunt posibile prin utilizarea mijloacelor de informare în masă. Fără presă, fără radio, fără televiziune, subversiunea e neputincioasă. Fără specialişti în domeniul psihologiei sociale, subversiunea e incoerentă“. Manualul „Subversiunea“ al psihosociologului Roger Muchielli în 1971.
Tendinţa de a transforma un om normal într-un Mesia nu face decât să-i ajute pe toţi bandiţii care acum sunt debusolaţi. România se agaţă de piciorul lui Iohannis, sperând că „neamţul“ va face treaba în locul celorlalte 20 de milioane. Nu merge aşa. Klaus, care este la propriu emanaţia străzii şi a populaţiei, e singur contra tuturor politicienilor. Şi aşa va rămâne, dacă societatea civilă nu-l va susţine raţional şi pragmatic, fără efuziuni sentimentale, iluzii şi accese de patetism.
:))) Eu propun sa vi~l impaiati si sa il asezati ca pe Lenin…in racla la Cotroceni…sub forma de moaste. Oricum, la cum vorbeste…au senzatia ca e saracul cu un picior dincolo…Am citit tot articolul si vreau sa spun doar atat: ati inversat taberele si in acest fel ati intors portofelul sensurilor…dar aveti dreptate..daca privim din pozitii opuse.
Lasati…ca mutulica e presh…acu’ ce credeati…ca va face si treaba? Lasa ca va treziti urgent…2~3 luni si o sa urlati pe strazi Jos Iohanis….mda…
DEZIMFORMARE TOTALA , PLAGIATORI COMUNISTI SI SOCIALISTI DEMOCRATI , ASTA REPREZINTA ACEST TEXT INTERVIU VENIT DIN PARTEA ACESTUI DOMN PSD-IST ! LASA LUCRURILE SA-SI IA CURSUL NORMAL SI APOI VEDEM REZULTATUL !
poporul nu trebuie sa astepte totul din partea presedintelui pt ca si el de unul singur nu poate scoate tara din impas.fiecare trebuie sa contribuie ,sa puna umarul si sa nu fie apatic si sa pretinda numai.
Pingback: Anonim
Plina de continut valoros prin tehnica de analiza aceasta „opimnie” bine amestecata cu adevar, imaginatie si directionare comandata, ramane pe dinafara in context istoric.
Romania este cu totul altceva decat crede autorul.
Vasile Bouleanu Chicago USA
Ne conduc şi ne jecmănesc cei ce au plecat să caute fericire şi nu e bine. Totul e o gravă eroare, Ce o fi căutat „udrea” la Paris pe 16 noiv. 2014.
Cu referire la vot în străinătate să se înscrie la ambasade sau consulate să se știe exact cine votează. Cu declarația să fi valabilă regula statuat prin lege, numai în țară. Spre a termina cu balamucul, cu câte secții trebuie, cabine. etc. Totul a fost o hoție patentată gen Paris. UN VOT LA 3 SECUNDE. –
Elena Udrea, ca si altii, s-a dus acolo din populism, sperind sa se poate aseza pe valul nemultumirii generale. Cei care au plecat in strainatate n-au plecat de bine ce le-a fost aici. Nu ne conduc si nici nu ne jecmanesc, dimpotriva, reprezinta, la un loc, cel mai mare finantator al Romaniei (un finantator care nici macar nu-si cere banii inapoi). Din pacate, de furat s-a furat in tara si nu in strainatate. E ridicol sa vorbim despre hotie patentata la Paris cind in comunele si satele din adincul Romaniei s-a inregistrat prezenta la vot 430%.
Ceea ce s-a intimplat pe 2 si 16 noiembrie reprezinta o sansa neasteptata pe care a primit-o Romania. Este un inceput de schimbare al unor oameni care, dupa ce au vazut in strainatate si alte lucruri decit ulite desfundate, kilograme de malai si ajutoare sociale au inceput sa aiba pretentii ca si conducatorii tarii sa fie civilizati. Vorbim de peste 3 milioane de romani plecati in strainatate in ultimii 15-20 de ani. Pe ei incearca acum clasa politica sa-i tina in continuare departe de urne la alegeri.
Acum, la 5 luni si ceva de la acest articol, nu pot decat sa va dau dreptate. Citesc cu sila atacurile din ultimele saptamani la adresa noului presedinte, disperarea cu care se cauta denigrarea acestuia in ochii populatiei.
Pe de alta parte, omul asta a pus in miscare cred ca cel mai mare mecanism de starpire a a coruptiei si a hotilor din biata noastra tara. Niciodata in ultimii 25 de ani nu au cazut mai multe capete ca acum.
Ei bine, o fi el mutulica, dar stiti vorba aia: mutul f..e pamantul. Mie imi place de el si in continuare consider ca am luat decizia cea buna cand l-am votat si am stat 3 ore jum la coada din Atena sa o fac. A meritat 😉
Roxana: ma bucur ca va pastrati optimismul. Eu, unul, va spun sincer ca l-am pierdut in buna masura. Si nu din cauza campaniilor mizerabile, ci a faptelor. In pofida tuturor protestelor societatii civile, Iohannis a ales sa-l pastreze ca sef al cancelariei pe Dan Mihalache. Promisiunea de a-i revoca pe ambasadorii rusinii a fost uitata imediat, apoi – vedem acum – respectivii au fost resapati in functii caldute (Mazuru trimis in Austria, Jinga la ONU). Dintre toti oamenii din Romania, exact fostul sef SRI a fost trimis ambasador la Washington. Atentie, vorbim de nasul lui Ponta! Cioroianu, un oportunist sinistru, impostor si duplicitar, carierist pe criterii politice (ajuns decan la Facultatea de Istorie ca rasplata pentru contributia la lovitura de stat din 2012), este numit ambasador la UNESCO. Rusinos. In timpul asta, Ponta ataca nestingherit Justitia, revine la comportamentul abuziv si dispretuitor, de dictator intirziat, si se razbuna crunt pe toti cei care l-au contrat in noiembrie. Nu e bine deloc. S-ar putea sa fie nevoie de inca un drum in Piata Universitatii…