La sfârşitul lunii aprilie, statul român trebuia să inaugureze 140 de kilometri de autostradă, dar nu se putea lăuda nici măcar cu un singur metru. Aceasta era ştirea zilei în momentul în care Victor Ponta sărbătorea un an de la preluarea puterii. Posturile de televiziune afiliate USL au scăpat „amănuntul“, informându-ne că ministrul Dan Şova însuşi îşi ia angajamentul că „până în 2015 vor fi gata 140 de kilometri de autostradă“. În seara aceea, în care Dan Şova a intrat în direct la Realitatea TV pentru a ne da vestea cea mare, moderatoarei Andreea Creţulescu aproape că i s-a făcut rău de emoţie. L-a lăudat din belşug pe domnul ministru pentru fermitatea cu care, iată, pune lucrurile, în sfârşit, în mişcare. Abia a doua zi dimineaţă, la Digi24, aveam să aflu ştirea corectă: era exact ca-n bancul cu Radio Erevan, nu era vorba de o grăbire a lucrărilor, ci de o depăşire măsurată în ani a termenului de finalizare…
Secvenţa de mai sus concentrează întreaga filozofie a guvernării USL şi a premierului Victor Ponta. Nimic nu s-a întâmplat în anul de guvernare scurs, nimic nu se întâmplă nici în prezent. Totul are loc în viitor. Absolut toate proiectele de redresare a economiei pe care le promiteau actualii guvernanţi înainte de preluarea puterii (în aprilie 2012) şi în campania electorală din decembrie trecut au rămas la stadiul de proiecte. Poporului român i s-a legat de spinare o antenă de televizor care-i flutură în faţă morcovul aferent, ca să stea liniştit şi să viseze la momentul mereu apropiat, niciodată prezent, al marelui ospăţ.

„Urmează să“

Antena 3, Realitatea TV şi RTV sunt filtrele prin care realitatea descurajantă e înlocuită cu planurile pe termen mediu şi lung. Ni se arată un viitor luminos pentru a nu vedea prezentul mocirlos. Toate lucrurile „urmează să“ se întâmple. Sectorul privat, cel care mişcă lucrurile înainte, e din ce în ce mai sufocat. Preţurile cresc permanent, consumul se restrânge, parlamentul e preocupat să-şi asigure superimunitate în faţa legii, miniştrii semnează contracte care mai de care mai dubioase, România e ca o maşină rămasă fără bara de direcţie, din care şoferul fură şi volanul. Dar pasagerilor li se spune să stea liniştiţi, că acuşica ajungem la destinaţie.
În ziua în care se trăgea linia după un an de guvernare a cabinetului Victor Ponta, la Realitatea TV se făcea un rechizitoriu necruţător guvernării… Emil Boc! Actualul premier a venit la putere cu promisiunea că, până în 2016, în România vor fi cu un milion de locuri de muncă mai multe decât acum. În prezent, în România sunt cu 16.000 de locuri de muncă mai puţine decât în momentul preluării puterii de USL. S-a promis repornirea Oltchim – între timp, combinatul s-a închis de tot. S-au dat asigurări că ruşii de la Mechel nu vor fi lăsaţi să pună lacătul pe combinatele siderurgice. În prezent, fabricile nu numai că au fost băgate în faliment, dar sunt şi tăiate şi date la fier vechi. A trecut un an de la promisiunea fermă a lui Ponta însuşi că va pune capăt crizei medicamentelor pentru bolnavii de cancer. Nu s-a rezolvat, desigur, nimic, oamenii continuă să moară cu zile, în timp ce ministrul liberal Nicolăescu ne anunţă că „sistemul a intrat în convalescenţă“. Ni s-au dat asigurări că va fi blocată exploatarea gazelor de şist, mai ales că rezervele de gaze descoperite în Marea Neagră rezolvă problema independenţei energetice a României. Acum, guvernul Ponta e încântat de periculoasa idee a exploatării prin metoda fracturării hidraulice. S-a tunat şi s-a fulgerat împotriva „salariilor nesimţite“ din companiile de stat. Aceleaşi televiziuni care înfierau guvernarea PDL pentru acest lucru ne explică lejer faptul că „Ponta n-are ce face, e legat de mâini şi de picioare“.

Mai înduraţi un pic, că n-o fi foc!

România n-a mai trăit o campanie de manipulare a populaţiei atât de complexă şi profesionist executată de la începutul anilor ’90, când la putere se afla – ce coincidenţă! – mentorul lui Victor Ponta: Ion Iliescu. Populaţiei i se serveşte zilnic un tip de morfină mediatică: i se arată în continuare marele duşman Traian Băsescu, sursa tuturor relelor, şi i se servesc porţii consistente de planuri de viitor. Acum-acum nu se face nimic, dar mai înduraţi un pic, pentru că peste trei luni, peste şase luni, la toamnă, la primăvară, peste doi ani…
Fiţi pe pace, e un narcotic foarte eficient, cu efect deja verificat. Pentru milioanele de oameni care-şi iau informaţiile doar de la TV nu există scăpare. Cerul văzut prin lentilele televizoarelor este senin, chiar dacă plouă cu găleata şi România e udă-fleaşcă.

P.S.1 De anul trecut, cartofii s-au scumpit la Obor, cea mai mare piaţă (şi cea mai ieftină) din Bucureşti, de la 2 la 3 lei: aşadar, cu 33 la sută. Indicele e respectat la mai toate legumele şi fructele. Preţurile în general au scăpat de sub control, fie că vorbim de utilităţi (gaze, curent, apă), fie că vorbim de alte servicii. La televizor nu ni se spune asta. Ni se spune că e din ce în ce mai bine, pentru că Victor Ponta, în nemăsurata sa mărinimie, tocmai a anunţat că va majora (din nou, timpul viitor!) veniturile minime. Procentul e repetat obsesiv. Şi – să vezi scăpare! – nu se spune că, în termeni absoluţi, e vorba de o creştere în două tranşe estimată la 15 lei…

P.S.2 Într-un exerciţiu de perfidie cum rar mi-a fost dat să aud vreodată, Crin Antonescu „îl făcea“ pe Victor Ponta în urmă cu vreo lună, într-o emisiune unde fusese invitat în direct la Realitatea TV. Partenerul de coaliţie al PSD sublinia că întrebările despre economie n-au de ce să-l vizeze, pentru că el n-are nicio funcţie în executiv. Şi că „e adevărat că până acum nu s-a făcut nimic, dar haideţi să mai avem răbdare! Să mai aşteptăm! Să avem încredere! Sunt sigur că mai la vară, poate la toamnă, se vor lua aceste măsuri! Se va face ceva!”. Pentru cei captivi în această lume paralelă construită la TV, aceasta e unica şansă de a afla adevărul la un moment dat: cei care stăpânesc posturile de ştiri să se certe între ei şi să deschidă Cutia Pandorei.