Dar Ciutacu? Dar Creţuleasca? Dar Dana Grecu? Dar Rareş Bogdan? Dar Mircea Badea? Dar toţi ceilalţi? Ei ce au, nu sunt ai noştri? De ce nu-i invită ICR-ul domnului Marga pe aceşti distinşi intelectuali la Paris, în locul netrebnicilor Pleşu, Liiceanu, Cărtărescu, Djuvara? De ce să nu meargă la Salonul de Carte, să-şi prezinte operele nemuritoare, să vadă, domnule, lumea cum arată formatorii reali de opinie ai României? Şi, împreună cu ei, adevăraţii apărători ai adevăratei democraţii din România, să se ducă acolo, de mânuţă, şi liderii istorici Victor Ponta şi Crin Antonescu, oamenii fără de care ţărişoara s-ar fi dus dracului, ar fi fost înghiţită de Căpcăun şi de lichelele lui cumpărate se securişti cu câţiva arginţi?
Asistăm zilele acestea la o profundă injustiţie izvorâtă doar din prea-plinul de simţire şi educaţie al actualilor stăpâni ai României, cei care, deşi ar avea tot dreptul, capacitatea şi chiar, de ce să n-o spunem?, datoria să reprezinte cu cinste ţara peste hotare, nu o fac, împiedicaţi de modestie şi decenţă.

Nerecunoştinţa aşa-zişilor intelectuali

Victor Ponta, premierul, reputat doctor în drept, eminent masterand al Universităţii din Catania, ba şi al celei din Oxford, a ales să nu meargă la Paris, la Salonul de Carte unde România are statut de invitat special. Pentru a evita alte scandaluri pe plan internaţional, după cum chiar dânsul spune, a făcut un inspirat pas înapoi, spre aplanarea unui nou conflict pe care aşa-zişii intelectuali ai lui Băsescu, năimiţi ai serviciilor secrete, stipendiaţi gras din banii noştri, ai tuturor, au încercat să-l provoace. Este o ticăloşie fără seamăn din partea acestor nulităţi, indivizi certaţi cu bunul-simţ, paiaţe prefabricate ale regimului dictatorial căruia poporul i-a pus capăt astă-toamnă, zdrobindu-l aşa cum merita şi cum spusese domnul profesor Voiculescu, colegul şi prietenul doctorului Ponta şi al celuilalt profesor, Antonescu. Pleşu, Liiceanu, Cărtărescu, chiar personaje de carton precum Filip Florian, lichele, căpuşe îmbuibate din banii românilor, n-au nicio măsură şi, se vede treaba, nu sunt capabile nici măcar în al doisprezecelea ceas să înţeleagă gestul de supremă mărinimie al guvernului. Pentru că, după ce astă-vară au încercat să otrăvească Occidentul cu minciuni – aşa cum just au fost demascaţi la televiziune, chiar în prime-time, de oameni oneşti, de ispravă, precum această mamă-eroină, vaşnică Andreea Creţulescu –, slujindu-şi stăpânul ticălos împotriva poporului pe care-l parazitează, aceşti aşa-zişi intelectuali au refuzat acum mâna întinsă cu generozitate de puterea democratică instalată în decembrie.

Un necesar act de reparaţie morală: urcaţi-o, domnilor, pe Creţulescu-n avion!

Fuga de Salon este un act de mare samavolnicie din partea unor nulităţi, a unor mediocrităţi care-şi datorează notorietatea tocmai banilor de la buget cu care au fost cumpărate edituri, critici şi chiar cititori în întreaga lume, după cum ne-au mărturisit domnii Gâdea şi Rareş Bogdan în emisiuni de maximă audienţă girate cu prezenţa de însuşi doctorul Ponta. Aşadar, după toate trădările, după toate abuzurile, după toate relele şi prejudiciile aduse României, pseudointelectualii lui Băsescu refuză chiar şi acum, în ceasul al 12-lea, să se lepede de Securitate şi de dictator. În locul căinţei, al regretelor, al remuşcărilor purificatoare, al răscumpărării greşelilor din trecut, se reped să muşte mâna patrioţilor care ne-au eliberat de sub jugul băsescian. Şi, pentru ca ticăloşia să fie împinsă la stadiul ei ultim, de putrefacţie morală, susţin – tocmai ei, marii ticăloşi – că ar fi fost jigniţi! Că ar fi fost executaţi în stil stalinist! Că nu pot sta alături de doctorul Ponta, agitând iar prăfuita teză securistă a aşa-zisului plagiat infirmat, iată, chiar de Ministerul Educaţiei! Mircea Cărtărescu, parazitul devenit, pe spinarea obiditului popor român, cel mai tradus scriitor din ţara noastră în străinătate, individul gonflat de ICR-ul lui Patapievici pe banii noştri până acolo încât a ajuns între favoriţii la Premiul Nobel pentru literatură, îndrăzneşte să spună, pentru „France Presse“, că în ultimele luni cultura din România ar fi trecut prin „momente dramatice“! Iar Pleşu şi Liiceanu, prin intermediari, afirmă că s-au simţit insultaţi de toate adevărurile aruncate-n faţă, cu atâta curaj, de oameni de omenie, de intelectuali veritabili precum Ciutacu, Creţulescu, Gâdea, Grecu şi Badea! Adică tocmai aceia care au avut, în toată nebunia de astă-vară, verticalitatea, curajul, moralitatea de a spune lucrurilor pe nume chiar şi atunci când, constrâns de calitatea sa oficială, doctorul Ponta nu putea să confirme public nimic.
E trist ce se întâmplă, e trist şi că aceşti oameni de o incontestabilă calitate morală şi anvergură intelectuală nu sunt răsplătiţi de guvern aşa cum ar merita, nu sunt urcaţi în avionul de Paris şi trimişi pe locurile trântorilor rămaşi, aşa cum şi trebuie, în fond, unde le e locul: acasă!