Sunt indivizi care fac de ocară meseria de ziarist. Luni mi-a fost jenă că fac parte din aceeaşi breaslă cu Andreea Creţulescu, că sunt compatriot cu Victor Ponta şi că, la 22 de ani după momentul primăverii lui 1990, există colegi care practică aceleaşi tehnici de manipulare cu cele ale TVR-ului de atunci. Din nefericire, se pare că populaţia este la fel de uşor de influenţat.
Victor Ponta la Realitatea TV. A doua oară în ultimele şapte zile (interval în care la tribuna propagandistică s-a căţărat, pe spinările cocoşate ale slugilor din studio, şi Crin Antonescu). Andreea Creţulescu, emoţionată toată, cu vocea piţigăiată şi mai tare de importanţa momentului. Adrian Cioroianu, mimând prost echidistanţa şi complice la gafe de politică externă uluitoare comise de Ponta. Un anume Rareş Bogdan, agramat şi brutal, punând plin de importanţă întrebări care păreau primite de la serviciul de PR al invitatului. O oră şi jumătate de bălăceală vioaie într-o hazna.
Cum i-a cerut scuze Barroso lui Ponta
Am aflat de la Ponta, Creţulescu, Cioroianu şi Bogdan că politicienii occidentali sunt nişte idioţi manipulaţi de Băsescu, dar care acum s-au trezit, în sfârşit, şi regretă ce-au făcut. Că presa străină este, în cel mai bun caz, neinformată, dacă nu chiar coruptă şi infestată de “activişti ICR”. Că Băsescu i-a ameninţat cu puşcăria pe cei opt milioane de votanţi, “dar staţi liniştiţi, eu, Ponta, vă apăr de Băsescu”, că ungurii au trădat, primind în schimb autonomia Ţinutului Secuiesc, că Uniunea Europeană e o pacoste care ne pune beţe-n roate şi ne face probleme.
Am avut parte şi de dezvăluiri-şoc, în premieră. Victor Ponta a susţinut, textual, că şeful guvernului european, Barroso, i-ar fi spus “Scuze!” după şi-ar fi dat seama că fusese manipulat de Băsescu. Şi, tot în premieră, premierul României a recunoscut că numai intervenţia Uniunii Europene a stopat lovitura de stat (afirmaţie care a smuls oftaturi de regrete grele de la cei trei interlocutori). Am aflat că USL a decis să respecte Constituţia şi deciziile Curţii Constituţionale abia după ultimatumul de la Barroso, “cu care nu s-a putut discuta, n-am avut cu cine”, în urma unei consfătuiri de taină între Ponta şi Antonescu, cei doi fiind puşi în faţa ameninţării cu sancţiuni a UE.
Ratările Andreei Creţulescu
Deşi toată această înlănţuire de aberaţii şi dezinformări nu e normală mai ales din partea premierului unei ţări, atitudinea (deja obişnuită) lui Ponta m-a deranjat mai puţin. Lipsa de demnitate, complicitatea celor care ar fi trebuit să se comporte ca nişte ziarişti a fost mai supărătoare. Rolul Andreei Creţulescu nu era să chiţăie fericită atunci când prostiile ei reuşeau să smulgă zâmbete indulgente din partea lui Ponta. Rolul ciudăţeniei Rareş Bogdan nu era să se comporte ca un agent electoral al premierului. Rolul lui Adrian Cioroianu nu era să marşeze stupid la teme precum ticăloşia Europei, implicarea serviciilor secrete în dezinformarea guvernelor străine sau vinovăţia ambasadelor româneşti în străinătate. Rolul lor trebuia să fie altul.

Andreea Creţulescu, moderatoarea emisiunii, a ratat toate întrebările importante. Ca ziarist, trebuie să-l pui pe interlocutor, mai ales când el e prim-ministru, în faţa tuturor problemelor serioase, fie că-i plac, fie că nu. Aşteptam să aflu:
Ce se va întâmpla cu USL după înfrângerea de la referendum?
Liderii alianţei sunt îngrijoraţi că au pierdut procente serioase între alegerile locale şi referendum?
Cum explică premierul faptul că tocmai judeţele stăpânite de baroni USL au reuşit prezenţe-record la referendum, spre deosebire de restul ţării?
Cum a fost posibil ca localităţi banale din Vrancea să înregistreze prezenţe de până la 250% la scrutinul de duminică?
Regretă premierul că acţiunile sale au dus la devalorizarea catastrofală a leului în perioada puciului?
De ce guvernul a cumpărat softul pentru procesarea datelor de la recensământul de anul trecut tocmai de la o firmă controlată de Sebastian Ghiţă, prietenul premierului Ponta?
La cât se cuantifică pierderile suferite de bugetul României după aventura de pe parcursul lunii iulie?
Care e reacţia premierului la scrisoarea prin care zeci de profesori universitari, dar şi numeroase personalităţi ale lumii culturale din ţară şi din străinătate cer retragerea titlului de doctor pentru plagiat?
Cum răspunde la somaţia primită de la Bruxelles zilele trecute, când şefii Uniunii Europene l-au avertizat public că vor “fapte, nu vorbe” în privinţa celor 11 încălcări ale legii de către guvernul său şi alianţa pe care o reprezintă?
Cum se susţin economic măsuri precum scăderea la 9% a TVA pentru alimente, reîntregirea salariilor şi a pensiilor?
Cum explică semnătura sa pe documentul în care era de acord “în principiu” cu desfiinţarea Curţii Constituţionale, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale pentru Integritate?
Ce reacţie au avut Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu şi ceilalţi prieteni ai săi la eşecul referendumului?
E îngrijorat de starea de tensiune din sânul societăţii româneşti?
Cum justifică acţiuni precum cea cu “Vila Dante” exact în ziua referendumului?

Aşa ar fi trebuit să arate o parte din lista de întrebări a unui ziarist ajuns în faţa premierului României după o zi precum cea de duminică. În loc, am asistat la circ, propagandă, linguşeli pe lângă puternicul zilei. Într-unul dintre momentele lacrimogene ale emisiunii, Andreea Creţulescu a mărturisit că este mămică. Luni a fost unul dintre acele momente în care se explică de ce, de atâtea sute de ani, cu fiecare generaţie, copiii din această ţară duc în cârcă păcatele părinţilor.

P.S. Cei 85 de milioane de euro pentru un kilometru de stradă pe care Sorin Oprescu şi consilierii USL sunt gata să-i cheltuiască din bugetul Bucureştiului ne arată de ce Victor Ponta spune că trebuie să scape de Băsescu pentru că “numai aşa putem avea linişte”.